Treci astăzi prin Mosinoaiele si nu ai cum sa nu-ți atragă privirea frumusețea pădurilor. O iei pe Chetrosu te urci prin Poiana Țigănci si ajungi in Poiana Carpenului la Observator. Sau o iei pe Pârâul cu apă, Marina, Carpen, oriunde te-ai duce vezi măreția de un verde aprins al pădurilor.
Ce frumusete ce culori pastelate, ce peisaje. Fac cinste peisajului pâlcuri de brazi mari ca niște strajeri ai timpurilor prezente alaturi de fagi, stejari, arini si ei la fel de mândri. Stai si admiri măreția brazilor si te intrebi cum au ajuns ei să domine peisajul unde stăpânii de drept au fost fagii, carpenii si stejarii. Prin anii 60- 70 a inceput explatoarea pe scară largă a pădurilor seculare din zonă, sute de hectare au fost rase de copacii frumosi si maiestuosi. S-a luat hotărârea ca suprafețele taiate să fie plantate cu puieti de brad, acțiune care a schimbat peisajul local si a adus modificări faunei. Fiecare brad din Mosinoaiele a trecut prin mâna unui om care l-a plantat cu calistirea într-o vatra frumos săpată, oameni care astăzi nu mai sunt, sau care trăiesc nostalgia timpului de altădată. Vă aduceți aminte de cabanele de pe Carpen, Pârâul cu apă, Marina, toate amintiri frumoase de domeniul trecutului. Primavara echipe de sateni din Verdea, Fitionesti, Răcoasa lucrau ca niște furnici harnice la reinpadurirea cu braduti mici in snopuri de 100.
Se pleca din Verdea luni de dimineață in zori iar pe la 7 urmând traseul Groapa Babei, Capul Dealului, Fagul cu palma, Chetrosu se ajungea la Mosinoaiele nu înainte de a trece pe la bordeiul călugărului Pralea, om sfânt si învățat al timpurilor trecute. După o organizare si întocmirea unor tabele se mergea la SAM la Sandica Drilea unde se luau alimente pentru o săptămână. Pâinea neagră gustoasă, peștele sărat, pasta de coarne, gemul dar mai ales conservele de pește intregeau alimentația. Toată săptămâna Mosinoaiele vuia de larma plantatorilor de puieti a muncitorilor de la exploatare, a tractoarelor si Tafurilor de pădure. Munca de zi cu zi se îmbina cu distracția de seară când cu muzica din Fitionesti se organizau petreceri. MOSINOAIELE in acele vremuri a fost și martora unor povesti de dragoste urmate de casatorii. Să-l întrebați pe Romică Lupu cum a cunoscut pe actuala soție Camelia Spătaru. Din Verdea se venea la chemarea si cautarea unor șefi de echipă ca Vasile Rusu zis Stansa, Costică Spătaru. Întreabă pe Palade Costică, Vasile Diaconu, Stoica Palade, Aura Negoiescu, Ion Rusu, Nelu Cristoiu, Nicu Vintilă, Plesa, Nicu Popa, Toader Lupascu, Mircea Ciolan, Lucia Filimon(Ciolan) si alții cum a fost si îți vor răspunde. Era greu de bani atunci, lumea venea sa mai faca un ban. Au venit la Mosinoaiele Gicu Diaconu, Viorel Diaconu din Răcoasa viitorii medici de renume, cine nu venea. Cine nu venea, din Fitionesti, Georgica Chiper, fetele lui Rusu.
Vremuri trecute, astăzi toti care ati trecut prin Mosinoaiele si care mai sunteți pe acest pământ nu uitati ca acesti impunatori brazi sunt si datorita muncii voastre. Treci prin aceste locuri frumoase cu copaci magnifici de brad si te întrebi care sunt pusi de tine sau de Ion, Gheorghe, Vasile, Costică, Ileana, Maria si mulți alții din Fitionesti, Verdea, Răcoasa. Nu uitați oameni buni si facețiva timp sa vizitati Mosinoaiele. Veți gasi in locurile de altădată o mănăstire atât de frumoasă ca un colț de rai. Ducetiva pe Chetrosu, Carpen, Pârâul cu apă si vedeti maretia brazilor pe care ia-ți plantat, simțiți puritatea aerului filtrat de acești copaci, linistea padurii dar si cantecul minunat de frumos al multimii variate de păsări care alcătuiesc acest cor divin al pădurii. Veți trai fiorul fricii unei posibile întâlniri cu ursul, lupul, râsul, cerbul sau mistrețul. La final veți pleca cu o mare multumire in suflet dupa ce va veți intreba.
– Oare care brad l-am plantat eu.
Urmați cursul cristalin al pârâului Zabrauti, luati-o prin Poiana Morii, pe drumul Carpenului urcati in Poiana Carpenului la Observator. Aici popositi o clipă, ridicati privirea si vedeti in zare localitatea Mărăști. Închideți ochii si veti simti sufletul miilor de soldati morți pe aceste meleaguri in timpul primului razboi mondial, sau il veți vedea pe marele general Averescu dând semnalul din observator la 4 dimineata a inceptului izbanzii in apararea gliei strămoșești. Deschideti ochii iar frumusețea de nedescris a naturii sălbatice vă va ramane întărită in minte. Asta e Mosinoaiele.
