Ioana Conduraru – poet autentic

Daca ai ocazia sa o intalnesti in Ghimicesti pe Ioana Conduraru, acolo unde locuieste cu familia ei frumoasa, constati ca ai in fata o mana de femeie mereu zambitoare, cu o figura placuta preocupata tot timpul de a realiza ceva, ceva pentru familia ei, ceva pentru sat, ganditoare la a pune in versuri frumoase anumite trairi ale sale.

De la primele cuvinte, iti dai seama ca merita tot respectul aceasta femeie isteata, abila si agila, care se deosebeste de ceilalti oameni prin harul dat de Dumnezeu si de parintii sai de a scrie poezii si nu poezii oarecare ci foarte frumoase.

In general noi suntem tentati sa cautam modele si valori in alta parte decat in ograda noastra, dar ele sunt de multe ori langa noi, noi doar trebuie sa le descoperim si sa le apreciem. Ioana Conduraru face parte din valorile locale ale comunei Fitionesti si in special ale satului Ghimicesti. In poeziile sale de o claritate pura gasesti exprimarea omului de la tara, care fara a folosi cuvinte marete si filozofice scrie sanatos si la obiect, directionand poezia spre valori umane ca iubirea de familie, iubirea de sat, de tara, respectul fata de sine insasi.

Poeziile sale sunt pe intelesul tuturor dar cu o muzicalitate poetica care te incanta cand le citesti. Ele exprima concis trairi curate. In poeziile si comentariile sale ne regasim pe noi cei din sat, regasind persoanele care ne-au dat viata, gasim frumusetea copilariei. Gasim maretia naturii care ne inconjoara, gasim patriotismul de la tara, un patriotism nu dus spre extremism dar dem de urmat de toti, gasim oameni care au plecat la ceruri dar care au lasat in urma mult regret din partea consatenilor pentru modul existential in viata satului.

Poeziile Ioanei Conduraru sunt o oglinda a satului Ghimicesti a comunei Fitionesti a gliei stramosesti, o oglinda care reflecta frumusetea satului, locurilor mirifice ale vaii Zabrautului, valorile umane din zona, obiceiurile satului, credinta in Dumnezeu. Ea mai usor se exprima prin versuri, versuri frumos oranduite cu ritm si rima.

Daca citesti poeziile Ioanei Conduraru cu atentie, iti regasesti linistea sufleteasca, iti regasesti alinarea de care ai nevoie dupa o tragedie a vietii. Poeziile ei te fac sa te gandesti ca in lume sunt si lucruri bune demne de urmat, sunt standarde morale peste care nu poti trece, sunt valori umane pe care in timpul vietii nu le-am respectat la adevarata valoare. Versurile ei te fac un om mai bun, mai intelept, mai intelegator cu cei din jur.

La nivel local este ,datorita modestiei sale, mai putin cunoscuta si apreciata, dar in anumite cercuri literare nationale i se acorda respectul cuvenit. Daca dai timpul inapoi si ajungi in anul 1962 revezi ca pe 15 martie se naste Ioana unul din cei 7 copii ai familiei  Gheorghe si Georgeta Ghimici din Fitionesti. Parintii, oameni simpli dar harnici si gospodari, isi cresc cu mare drag copii in credinta lui Dumnezeu ei fiind un model in viata pentru copii lor. Ioana Ghimici a fost un copil obisnuit care si-a ajutat mult parintii, ea nu s-a deosebit de ceilalti copii din localitate facand nazbatii ca fiecare copii. Pe deal pe Secaturica pazea oile si caprele familiei in poienile frumoase cu multi copii din sat. Tare ii mai placeau Ioanei obiceiurile de iarna cand impreuna cu prietenii ei plecau la colindat si urat prin sat. Primii ani de scoala primara ii incepe in Fitionesti, primul dascal care i-a pus creionul in mana a fost invatatoare Talasman, un dascal tare priceput in a indruma primii pasi ai copiilor in invatatura dar tare exigenta. Apoi domnul Talasman a desavarsit efortul sotiei el exceland prin bunatate sufleteasca. Un respect deosebit are Ioana pentru profesorii ei din clasele V- VIII care au fost pentru ea modele de urmat in viata. Remarcand pe diriginta Mazare Crenguta, doamna Ruginescu, domnul Duta Grigoras, profesor de sport. A inceput sa scrie cam din clasa a 5a, la inceput schite si nuvele apoi poezii. Duminica se ascundea pentru a scrie poezii, inca din copilarie a fost un autoditact, tare i-a placut sa citeasca .  A citit toate cartile din biblioteca scolii. Pe langa placerea de a scrie poezii, ii place muzica, pictura cu care a cochetat, dansul (vals, tango). Scrisul poeziilor a reprezentat pentru Ioana Conduraru o evadare din realitate un mod de a uita de grijile vietii de zi cu zi. La 17 ani si jumatate Ioana Ghimici il intalneste pe Neculai Conduraru, sau Nicu cum ii zice Ioana. A fost dragoste la prima vedere, s-au casatorit facand nunta frumoasa, nas fiind familia Maimascu. Nicu Conduraru nu i-a inselat asteptarile Ioanei, s-a dovedit asteptarea perfecta. Om harnic si gospodar prin buna intelegere si respect au intemeiat o familie frumoasa si o gospodarie mare. Din dragostea lor adevarata s-au nascut 3 fete: Nicoleta, Laura si Ioana, toate fetele intemeind familii sanatoase. La randul lor fetele le-au daruit lui Nicu si Ioana 3 nepoti frumosi si isteti pe Darius, Albert si Clara. Daca Ioana a iubit ceva mult in viata, a fost familia ei, apoi poeziile ei si in special nepotii sai de care este foarte mandra si atasata. Spera ca macar unul din nepoti sau poate Clara sa aiba inclinatii artistice.

Daca a marcat-o ceva in viata pe Ioana a fost imbolnavirea destul de grava a mamei sale cand ea avea 8 ani, iar un al 2lea lucru a fost intalnirea si discutiie cu Gheorghe Patrascan, zis Nea Gheorghe, un om deosebit de la care aveai ce asculta in viata, un om in care ardea flacara vie a iubirei de meleagurile natale, de glia tarii. Era o enciclopedie istorica.

Daca ai sta sa ii analizezi viata Ioana Conduraru constati ca nu dedica un anumit timp poeziilor sale. Ea compune in timp ce lucreaza in gradina, la vie, in timp ce isi ingrijeste familia. Atunci face o pauza, isi socate hartia de scris si asterne gandurile sale in poezie. Poeziile sale sunt mai multe optimiste decat pesimiste, optimismul fiind caracteristic taranului roman in orice imprejurare. Duminica si sarbatorile religioase, ii redau Ioanei Conduraru libertatea de a scrie poezii. In unele nopti se trezeste dupa cateva ore de somn, si atunci gandurile ii zboara la parintii ei dragi trecuti in nefiinta, la grijile zilnice, la natura frumoasa pe care a vazut-o in ziua respectiva, la probleme cu care se confrunta satul si tara, la copiii si nepotiii ei dragi. Gandurile se transforma apoi in versuri se scoala, se strecoara la masa, si pune pe hartie versuile concepute. Sotul sau Nicu, uneori o mai dojoneste.

—- Ioana cred ca ar trebui sa te culci! Stii ca ai probleme de sanatate si maine ai altceva de facut!

Ioana parca este in transa isi termina poezia inceputa si apoi se culca, poate ea isi urmeaza destinul, destinul de a scris poezii atat de frumoase.

Daca ar fi sa ii multumeasca cuiva, nu ar uita-o pe profesoara Stratulat din Panciu care a incurajat-o sa persevereze in a scrie poezii. Si nu numai acestei stimate profesoare Ioana Conduraru i-ar multumi, ea ar multumi tutor celor care scriu poezii, prietenilor si cunostintelor sale care au incurajat-o si au sprijinit-o in acest sens ar vrea sa ii multumeasca doamnei Manuela Cerasela Jerlaianu care a ajutat-o foarte mult.

Poeziile sale au fost foarte apreciate in diferite cercuri literare in emisiuni radio (Vis de taina). Ioana Conduraru a obtinut numeroase diplome si medalii. Primul volum de versuri l-a scos in 2017 numindu-se “Picatura de suflet”. In 2018 are 2 volume de poezii intitulate “La porti de rasarit” si “Calea sfintei regasiri”. Pentru copii pe care ii iubeste foarte mult, in 2019 a scris volumul de poezii “Pe strada copilariei”. In 2020 are 2 volume de poezii in “Constelatia de ganduri” si “In spatele usilor inschise”.

Ioana Conduraru nu este o materialista nu scrie poezii pentru bani o face mai mult din placere. Ea a investit efort intelectual mare, a cheltuit mult in deplasari, in timpul dedicat scrierii de poezii. Cartile ei sunt putin cunoscute, nu are puterea materiala sa le faca publicitate, nu are puterea materiala uneori sa isi sustina placerea de a scris poezii si a le publica. Noi cei care ii admiram poeziile care avem posibilitati materiale ar trebui sa o sustinem. Cred ca inclusiv primarul de la comuna, domnul Cazacu Iordache pe care il stiu ca pe un iubitor de cultura impreuna cu cei de la judet, ar trebui sa se gandeasca si la o parte materiala a Ioana Conduraru.

Domnule primar Cazacu, cred ca acordarea titlului de cetatean de onoare al comunei nu ar fi un lucru imposibil, il puteti face dvs. posibil. Ioana Conduraru face cinste comunei Fitionesti!

Nu ar trebui sa lipseasca din biblioteca comunei Fitionesti, cartile Ioanei Conduraru si nici din cultura elevilor comunei. Oare trebuie sa treaca un timp pana cand vom aprecia creatiile Ioanei Conduraru ?!

Am intrebat pe unul din colegii de breasla a Ioanei Conduraru pe domnul Nelu Cazan care mi-a spus: Ioana Conduraru, un poet, un scriitor, cu o inima mare cat pamantul, un suflet bland, plin de iubire si empatie fata de semeni. Autoarea a mai multor volume de versuri cu recenzii fabuloase din partea unor nume de prestigiu al literaturii romane : as da doar un nume Manuela Cerasela Jerlaianu. O activitate prestigioasa in domeniul literar fiind prezenta in numeroase reviste de prestigiu : Zbor spre inaltimi, Dor de infinit, Vitrina cu poezii, Logos si Agape, Canada etc. Este prezenta deasemena in numeroase antologii literare si de poezie cea mai recenta fiind Vise tarzii.

Ioana publica constant in revista Luceafarul din Vale, Amprentele sufletului . Deasemenea este prezenta in antologia “Regal Eminescian” editia 2020. Un om, un scriitor si un poet de o sensibilitate aparte cu un respect deosebit fata de locurile in care s-a nascut, o adevarata fiica a Vranceoaiei, de care eu ca traitor a acestor locuri incarcate de istorie sunt mandru. De mentionat in activitatea poetei Ioana Conduraru si numeroase clipuri video pe canalul YouTube cu creatii de exceptie.

P.S. Si atunci stimati consateni, daca domnul Nelu Cazan se simte mandru de Ioana Conduraru noi cei din Ghimicesti trebuie sa fim foarte mandri de ea sa o sustinem. Sustin in continuare acordarea titlului de cetatean de onoare. Ce ziceti, o sustinem?

6 Replies to “Ioana Conduraru – poet autentic”

  1. Oameni harnici locuitorii satului Ghimicesti ,știm cu toții ,dar încurajarea culturii nu s-a făcut decit in școala!
    Sătenilor li se părea de cele mai multe ori o pierdere de timp și atunci poeții și scriitorii din sat și din comuna nu au avut suficientă susținere deși mulți erau cei merituoși !
    Am acut in comuna profesori bine pregătiți care își iubeau profesia și aceasta a ajutat mulți elevi sa se ridice !
    Ce trebuie făcut ?
    Exact ce spune Dabija Nicu ,scriitorul nostru sincer și drept ;
    Acești poeți cum este Ioana Conduraru trebuiesc susținuți și amintiți in sat ,trebuie ca in activitățile școlare sa intre aceast întîlnire cu oamenii literelor (poeți di scriitori )
    Ei sunt oglinda unui sat și a unei comune !
    Nu trebuiesc subliniate doar faptele rele a unora ci frumosul celor care scriu !
    Cred ca știți bine ca tot in Ghimicesti s-a născut o alta poeta care merita respectul fiecăruia dintre noi !
    Este vorba de Olga Diaconu pe care o Invit sa publice pe imagina comunei noastre !
    Probabil sunt și alții pe care nu ii știm !
    Ii invitam sa crească Orin publicație prestigiul comunei Fitionești !

  2. Poeziile doamnei Conduraru sunt pentru mine din Botoșani un mod de a cunoaște com Fitionesti, doamnă scrieti foarte frumos, păcat ca unii oameni nu sunt apreciati cât sunt in viață, mi-ar plăcea să vă cunosc personal, felicitări și pentru autorul articolului. Mi-aș dori să avem si in com Călărași de Botoșani ase
    Enea oameni.

  3. Românii excelează prin două calități au milă pentru străini si urăsc pe români. Asa si noi ne este frica sa apreciem pe cineva valoros ca sa nu se supere cumva autoritățile locale. Nu iubesc poezia dar nici nu poti sa nu vezi poeziile bune ale unei femei de la tara cu 8 clase.Nu am vazut susținere de la colegii ei de poezie, de la CONSATENI. De ce nu s-ar acorda si ei titlu de cetățean de onoare, pentru că este din Ghimicesti, satul care este la coada comunei . Numai din Fitionesti trebuie sa fie? Se zice ca un cetatean de onoare trebuie sa faca CUNOSCUTA comuna in plan național. Oare cetățeanul de onoare Lazăr a făcut acest lucru. Stați pititi oameni buni din GHIMICESTI si nu sustineti un om din sat. Pentru mine doamna Conduraru sunteți un cetățean deosebit.

  4. Sunt din Maramureș, si aici avem oameni care merita respectul nostru dar ca in fiecare loc se promoveaza non valorile, relațiile si pilele. Ioana îmi plac poeziile tale si locurile pe care le promovezi adică com Fitionesti , asa am auzit de aceasta localitate. Frumoasa descriere facuta de domnul Dabija, am i trat pe profilul dumnealui si am citit multe povestiri frumoase, si el are talent de scriitor. Eu ca femeie te susțin si rog primarul din Fitionesti sa te sprijine. Am sa incerc sa te susti si materi. Cu drag Ioana Mogos.

  5. Din Vaslui sunt si vreau să-mi spun si eu părerea. Am fost la Mosinoaiele si am trecut prin FITIONESTI. Nu stiam de Ghimicesti si de dumneavoastra Ioana Conduraru. Sotiei mele ii plac mult poeziile tale. Poate daca trec iar pe la Manastire trec să-mi dati o carte cu autograf. Meritati sa fiți cetățean de onoare. Felicitări si pentru dl. Dabija. Am citit si articolul despre Mănăstirea Mosinoaiele. Si el promoveaza localitatea, eu am venit după ce am citit, acum trei săptămâni . Ce frumusete la Mosinoaiele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.